duminică, 23 mai 2010

Nu vreau sa iti spun "Adio" cu un gand amar.


Pot sa spun ca esti a mea,ca te detin?Cred ca as fi o egoista pentru ca multi/multe vor sa te detina,si nu cred ca te au...In fond si la urma urmei,esti numai tu;statornica,pe picioarele tale!Nu ai nevoie de nimeni sa ajungi pe drumul care,consideri tu,e cel mai bun!
E prea tarziu?Nu cred!La inceput nu te intelegeam,acum stiu ca vrei sa scapi de funiile amintirilor care te tin la pamant si nu te lasa sa zambesti din tot sufletul!
O sa pleci...nu ti'am spus pana acuma ca zilele vor fi total schimbate,si vor fi!Nu poti sa mai stai o secunda,asa simti...Ti'e sufletul prea crud pentru toate intamplate si vrei sa ingropi totul intr'o schimbare.Imi spuneai ca o sa fie bine;intrebarea mea e:pentru cine?
Nu vreau sa fiu acida,sa iti spun ca visele s'au decolorat treptat sau ca suntem prea copile sa ne decidem soarta...asa ai vrut tu!Te inteleg si te apreciez!
Da,si eu vreau sa fiu langa tine fiecare clipa,sa fiu vantul care iti face paru' sa danseze,sa fiu furtuna care te intristeaza dar te trezeste la realitate si te linisteste.
Vreau sa stii un lucru sigur:voi fi acolo,veghind pasul tau,gata sa te prind de mana cand simti ca sufletul ti'e scrum,ca o inima care bate intr'un ritm static dar precis,cu batai uramate una de cealalta!

Povestea unei balerine ratacite prin viata.






Pasesc incet prin viata,incerc sa nu sfaram visele si amintirile din mine.Ma imbat cu dragostea ta si studiez simetriile dintre noi.Am scris visul impreuna cu un creion,si incerc sa imi dau seama ce culoare are povestea noastra... As vrea sa iti spun in cateava randuri tot...sa nu ma complic cu multe detalii anoste,enervante.Cum sa incep?Sa iti spun ca atunci cand stateam cu tine eram cea mai bogata,desi nu aveam nici un ban.Sa iti spun direct ca vreau sa fiu rasaritul care te trezeste si iti aprinde obrajii?Ori sa fiu noaptea care se aseaza perdea la fereastra ta si te vegheaza cand timpul trece lenes?Cum sa iti spun ca vreau sa te tin de mana toate primaveriile,sa'mi soptesti mereu,fara incetare,ca ma iubesti ca sa nu aud cum zbiara fiecare frunza sub piciorul meu.Sa fii acolo cand marea murdara imi incarca pielea cu sare si valurile amare ma arunca in sufletul tau.Sa vreau sa ma ascund de iubire fara sa'mi dau seama ca te vreau din ce in ce mai mult daca fac asta.Sa fi motivul pentru care ma trezesc la viata,motivul pentru care sa imi dau seama ca nu imi trebuie lucruride pret,ci doar un strop de caldura din soare,ca nu am nevoie de mancare...trebuie doar sa gust vantul si ma satur.Acum ma doare sa te vad plecand,si te simt departe deja;asa ca mai bine plec eu acum si nu va mai fi atat de greu la final.

____________________________________________


Vezi?Am multe sa iti spun,nu stiu cu ce sa incep.Vreau sa stii sigur ca te voi pune in bagajul meu,alaturi de vise,sperante si amintiri.Si ca in drumul meu spre fericire,ca o provinciala naiva,voi desena pe peretii ganurilor chipul tau.Iti spun adio!Adio deci pe curand...

miercuri, 19 mai 2010

Te voi pastra in scoica inimii




Nu vreau sa imbatranesc!Sa zac toata ziua in casa ca intr'o colivie,sa nu mai vreau nimic de la viata decat sa mor...As vrea sa pot sa opresc fusul vietii care toarce zilele,sa ii spun sa mai stea macar cateva clipe in plus ca sa nu ajung noptiile in care,de singuratate,sa stau rezemata cu capul pe glaful geamului cand tacearea se loveste tainic in ferestre si noaptea cade peste mine in fasii,si cand zorile se desleaga sa ma satur cu o umbra si atat.Nu vreau sa aud necontenit scartaitul usii vechi de la odaia in care ma inchid si satau asteptand sa te ivesti;iar seara sa realizez cu stupoare ca dragostea noastra se stinge si tu nu sti.Si flamanda de iubire sa imi amintesc intr-un tarziu de banca unde stateam si de intamplarea noastra simpla.In final,cand fericirea incepe sa imi modeleze sufletul singuratic sa concretizez de fapt ca dragostea adevărată este o limbă pe care surzii o pot auzi şi orbii o pot vedea si ca oamenii gresesc spunand ca inceteaza sa iubeasca cand imbatranesc,fara sa stie ca imbatranesc numai cand inceteaza sa iubeasca!♥

marți, 18 mai 2010

Tu esti umbra mea


-Cand o sa ajungem la liceu tu o sa iti gasesti o Rodica pe care o sa o iubesti mai mult decat ma iubesti pe mine :- <
-CE Rodica?Tu esti si o sa fi Rodica mea tot timpu>:D <
Aseara stateam in pat si ma gandeam ce sa scriu la about me...si am zis ca o sa scriu o scrisoare pt viitoarea Rodica din sibiu:) _______________________________________________
La prima vedere e o fata obijnuita,f. frumoasa,cu o privire inteligenta si patrunzatoara,buze delicate,corp cu forme pline,incapatanata,AMBITIOASA si increzatoare.Dupa ce ajungi sa o cunosti nu te mai poti dezlipi de ea pt ca are efectul unui drog...simti nevoia sa o ti langa tine pt ca stie sa te asculte,sa te linisteasca,sa te sprijine si nu e nevoie sa iti ascunzi sentimentele pt ca te citeste ca pe o carte deschisa,cu timpul iti va invata gesturile,ticurile,iti va cunoaste ambitiile,gusturile si tot ce te defineste.stie sa taca cand e nevoie si spune ce trebuie at. cand trebuie(bn.....poate nu tot timpu' :)) ).nu e nevoie de prea multe cuvinte pt ca site cum sa actioneze in favoarea sau in defavoarea ta.O sa o iubesti chiar din prima clipa pt ca e pura si dragalasa ca un copil,eleganta si matura ca un adult.Te va incuraja cand toti te vor lasa balta,te va ridica cand altii te doboara si te aduce pe pamant cand uiti de tine.Acum citesti si'ti spui in minet ca's numa prostii si ai impresia ca nu se mai gata...ei nu sunt prostii....si as putea scrie pana in zori,da's prea multe de exprimat si prea putine cuvinte...cred ca cel mai bine s'ar defini un singur cuvant pentru toata polologhia asta......"Te iubesc!"defineste tot ce am scris mai sus,tot ce am luat din inima si nu de pe net!pt ca ea chiar ,merita! TE IUBESC MADA!;x [si pe deea ;x :D]

luni, 17 mai 2010

Urmeaza statia Fericire cu peron pe partea dreapta.


Nu ma intreba ce vreau de la viata...nu stiu sa iti raspund si probabil ca as cufunda totul intr'o tacere jenanta.Ce e fericirea?Nici aici nu pot sa iti raspund...pot lua vesnicele citate gen"fericirea o gasesti in lucrurile marunte de langa tine,in persoana iubita,in lucrurile simple".Mda...nu pot filozofa pe subiectu' asta foarte mult...Pot doar sa iti spun ca in orasul Fericirii visele devin realitate.Tot ce ai visat sa ai,acolo primesti,tot ce credeai ca exista doar in povesti,acolo chiar poti gasi!
[...]
Ajunsa in micuta camera de la etajul 3,ma trantesc in pat.Deschid geauml si o briza usoara imi maingaie fata ravasita,imi aluneca usor pe umeri,strecurandu'se in camaruta.Am desfacut bratele larg vrand parca sa il strang la piept si cu un gest infantil dau la o parte toata draperia de la geam.Am stat nemiscata cateva secunde...mi'am umezit buzele si am rasuflat anevoios.Valsand o miscare a mainii sting lampa;ma asez in pat si ma ghemuiesc pe cearsaful rece ca zilele lui gerar.Cu mana imi ating fata si incerc sa imi recunosc trasaturile.Praca nu sunt eu.Imi vad ubra desfigurata pe perete si ca un copil prostut intind mana spre ea si incerc

sa o ating...obosita dar totusi impetuasa ma ridic si ma asez pe fotoliul de langa fereastra ascultand simfonia vantului.
Cu gandul ma ridic pana la cer izbindu'ma cu tampla de stele,dandu'mi seama ca suntem defapt doau cantece diferite,doi pioni pe o tabla de sah care nu s'au intalnit nici o data...
Acum intreaba'ma din nou ce este fericirea.[in poza alaturata e anda,3 ani:x..abia i'am facut poza:)) ]

Eu,TU...si doar atat!


Uau.....priveam apusul cu ochii holbati.Am stat cateva secunde nemiscata dupa care mi'am dat seama ca defapt paream un copil prost care nu mai vazuse soare in viata lui si care avea impresia ca e de mancare.M'am trezit repede la realitate si am simtit mana LUI rece pe bratul meu...era o nebunie!Singuri,in mijlocul marii,pe un "vapor" facut din cateva lemne legate intre ele cu panglici de par si...si totusi eram foarte fericita!Eu cu el....departe...pe o insula pustie amndoi,vom trai vesnic si vom fii doar noi,si cativa gandaci,si reptile,fara mancare,izolati...Dumnezeule..deja suna foarte urat!
In fine...ajungem undeva...nu stiu unde...am izbucnit in ras si EL se uita un pic mirat la mine.Ma intreaba de ce rad...Un zambet talamb mi se arcuieste pe fata si ii spun cu toata gura:
-Tu realizezi?Avem doar 15 ani si suntem un fel de...de...Cristofor Columb.Lui i'a trebuit atata timp sa descopere America,noua ne'a ajuns juma' de ora sa ni se scufunde barca...si sa descoperim insula asta fara nume,banuiesc...
EL rade amuzat si cu o voce oarecum seioasa ma sporeste la treaba....nu intelegeam ce vrea sa spuna prin "treaba"
Am inceput sa ne deplasam prin padure in speranta ca vom gasi ceva sateni....in timp ce el se chinuia in fata sa gaseasca vre'o carare,eu,in spate, ma rugam sa nu dam peste niste oameni care sa ne considere deliciosi!
[.....]
Ne miscam greau...aveam impresia ca pica cerul pe mine,vroiam mai mult ca orice sa coboare ceva de acolo de sus si sa ma ia cu el...
[.....]
Incepusem sa ma obijnuiesc.48 de kg nu suna rau....imi desfatam fata cu lumina soareleui cand o chestie cu elice,elicopter sau asa ceva,vine spre insula.Inima imi batea in ritmul unu iepure speriat si nu puteam sa realizez ca voi pleca de acolo...EL ma tine de mana si uracam repede in elicopter.Zgomotul motorului ma asurzea...simteam cu mi se ridica stomacul in gat si nu mai aveam aer....vedeam cum ma indepartez de acea mica bucata de iad si simteam fiori placuti pe sira spinarii...am inchis ochii pret de o clipa si m'am trezit in mijlocul marii,cu EL,pe un "vapor" facut din niste schije ale unu elicopter esuat,legat cu panglici de par...
M'a prins de brat cu mana rece si mi'a spus ca vom trai fericiti,doar noi doi,pe fundul marii,descoperit de noi la 15 ani...